Psihologul răspunde!
Întrebarea utilizatorului: Este nevoie de psiholog în cazul unui AVC?
Răspuns: Da, este nevoie de psiholog pentru a decela o anumită afecțiune/ comorbiditate psihiatrică și mă gândesc aici la diferențierea labilității emoționale din cadrul sindromului pseudobulbar și tulburarea depresivă care pot coexista peste afectările specifice post AVC.
Psihologul are sarcina de a depista orice ar putea interfera cu procesul normal de recuperare și de a diagnostica, iar în funcție de gradul de severitate psihologul ajută la direcționarea spre un consult psihiatric sau intervenție remedială adecvată.
Dar nu doar atât, AVC -ul în sine este un episod traumatic și este nevoie de mai mult decât tratament medicamentos pentru a face față noii situații.
În urma experienței profesionale cu persoane care suferă un AVC, recomand chiar cu tărie ca aparținătorii, sau chiar persoana însăși, să colaboreze îndeaproape cu un psiholog specializat!
resurse: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32083601/
Diana Simian - psiholog
Întrebarea utilizatorului: Există exerciții pe care le putem aplica acasă, de către membrii familiei, pentru recuperarea unor tulburări mai ușoare de vorbire?
Răspuns: Da, sigur, este chiar important și recomandat ca persoana diagnosticată cu afazie să facă exerciții acasă cu membrii familiei sau prietenii.
Pentru a afla care sunt cele potrivite în cazul fiecărei persoane (pentru că sunt diferențe între manifestările afazice de la caz la caz) eu recomand să luați legătura cu un logoped pentru o evaluare cât mai complexă, care să stabilească ceea ce poate face la nivelul comunicării, ceea ce trebuie îmbunătățit, să stabiliți ce doriți să obțineți prin exercițiile respective. Nu este practic să urmăresc un scop general ca „Recuperarea limbajului”, este mult mai util să stabilesc un obiectiv mai mic, dar mai ușor și mai rapid, cum ar fi ”Să ceară apă/ mâncare/ obiecte de care are nevoie”, sau ”Să recunoască persoanele apropiate după nume”, sau ”Să răspundă cu DA/NU la întrebări simple privind starea fizică, necesitatea, dorința imediată”.
De aceea trebuie stabilit exact nivelul la care se află și ce anume exerciții sunt necesare pentru atingerea următorului pas.
În cazul în care nu găsiți niciun logoped fizic disponibil, încercați să contactați unul prin intermediul canalelor de comunicare on-line.
Andreea Gheorghiu - logoped
Întrebarea utilizatorului: A trecut un an de la AVC, dar recuperarea limbajului nu este atât de evoluată, credeți că există șanse de recuperare?
Răspuns: Există un mit conform căruia recuperarea se realizează în primul an de la AVC, dar acesta nu s-a confirmat în practică. Am lucrat cu persoane diagnosticate cu afazie pe perioade lungi, înregistrând progrese și după 2, 3 ani.
Desigur, există câteva condiții ca terapia să aducă beneficii pe termen mai lung: să nu existe și alte boli neurodegenerative care afectează comunicarea și starea cognitivă, să existe motivație din partea persoanei, să fie interesat să facă progrese, să fie suficient de activ pentru a realiza și exerciții individuale sau teme, să poată exersa cu cineva tot ceea ce învață, să fie integrat într-un grup social pentru a fi interesat de comunicare.
atât timp cât persoana participă cu plăcere și interes la ședințele de logopedie, progrese se pot înregistra, chiar dacă în ritm mai lent.
Colaborați cu un specialist și cereți acestuia să vă îndrume pentru a realiza și exerciții individuale, exerciții simple care se pot face împreună cu familia sau prietenii.
Puteți găsi informații suplimentare aici: http://www.researchtrends.net/tia/article_pdf.asp?in=0&vn=14&tid=47&aid=6657
Specialist logoped, Gheorghiu Andreea
LOGOPEDUL răspunde!
Întrebarea utilizatorului: La persoane de peste 70 de ani se poate trata afazia?
Răspuns: Da, deși suna poate ca un clișeu, vârsta este doar un număr!
Daca nu este vorba despre AFAZIE PRIMARA PROGRESIVĂ (un tip de afectare neurologica progresiva care debutează cu pierderi ușoare de cuvinte și avansează ulterior spre pierderea totală a funcției de comunicare), ci va referiti la AFAZIA secundara unui AVC .
Atât timp cat persoana își dorește să fie activă, este motivată și se implică în exercițiile de recuperare, afazia se poate ameliora la orice vârstă.
Bineînțeles depinde și de gradul de afectare fizica, de alte boli asociate și de mediul persoanei, in sensul ca exercițiile vor avea mai mult succes la o persoana stabilizata fizic, fără preconditii neurologice asociate și care are în jur persoane, prieteni, familie care susțin terapia.
Este important să lucrați cu un logoped, de minim 3 ori pe săptămână și să continuați exercițiile efectuate.
In prezent se efectuează studii care încearcă să concluzioneze care sunt terapiile, metodele și exercițiile cele mai eficiente pentru persoanele cu vârstă mai înaintată, ținând cont de faptul că neuroplasticitatea este mai redusa. Aceste studii se bazeaza pe concluziile unor cercetări anterioare care au demonstrat ca si persoanele in vârstă răspund la tehnicile logopedice de corectare a afaziei.
Puteți consulta informatii aici : https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7988340/
Specialist logoped, Gheorghiu Andreea
